Articol publicat in revista DILEMA, Nr. 119, 21-27 aprilie 1995
Ca sӑ poatӑ fi vorba de o «clasӑ de mijloc» este necesarӑ o structurӑ cât de cât stabilӑ faţӑ de care sӑ se realizeze raportarea. La ora actualӑ e greu de spus dacӑ în ţara numitӑ România existӑ o structurӑ socialӑ stabilӑ. Şi cum toate organizӑrile sociale
cunoscute de omenire de-a lungul timpului s-au bazat pe structuri piramidale,
m-aş referi puţin la piramida ierarhicӑ a societӑţii româneşti.
La noi, piramida aratӑ cumplit. O oarecare limpezime de strucurӑ se distinge în zona de convergenţӑ a muchiilor laterale. Acolo avem un preşedinte, apoi, sub el, un prim-ministru şi, mai jos, un guvern. Apoi însӑ, dacӑ privim cӑtre baza construcţiei… e greu de spus pe ce se sprijinӑ elita.
Unul dintre marile efecte ale piramidei lui Keops (Marea Piramidӑ) este accelerarea procesului de deshidratare asupra corpurilor vii situate intr-o zonӑ la 1/3 de bazӑ şi 2/3 de vârf, pe linia înӑlţimii. Printr-o paralelӑ absurdӑ, pe aceeaşi linie a înӑlţimii, mai sus de 1/3 faţӑ de bazӑ s-ar situa ceea ce ar putea fi denumitӑ, pe scara socialӑ, clasa de mijloc.
Edificiul piramidal sub care este claditӑ structura actualӑ de conducere a statului seamӑnӑ mai degrabӑ cu un cotor de mӑr din care, dupӑ ce ai muşcat cu poftӑ, a mai rӑmas doar o pӑrere. Poate cӑ, iniţial, mӑrul a fost roşu, cӑrnos şi… foarte gustos. Acum… e doar un
cotor. Cele douӑ bucӑţi din fruct (ceea ce a mai rӑmas din fruct) se unesc printr-o zonӑ foarte subţire, caracterizatӑ prin aceea cӑ încӑ mai adӑposteşte seminţele fructului. Dar, dacӑ îl mişti puţin, se duce totul de râpӑ… Acolo, la nivelul seminţelor, se aflӑ clasa de mijloc. Din rândurile ei se ridicӑ cei care vor conduce mâine ţara. Cei care vor urca vârful spre ierarhie, cei care vor încerca sӑ refacӑ piramida din cotorul de mӑr. Aceştia au puţine şanse sӑ reuşeascӑ în avântul lor. Asta pentru cӑ legile nu sunt aceleaşi pentru toţi, iar sus, la vârf, legile practic nu se aplicӑ.
Într-un stat normal (nu-i spun «de drept»…), clasa de mijloc ar defini categoria celor care au studii medii şi trӑiesc în condiţii decente de pe urma unei munci cinstite. La noi… e greu de spus.
Sistemele informatice, ca o sintezӑ a cunoştinţelor cӑpӑtate de oameni de-a lungul istoriei, sunt bazate pe sisteme arborescente. O structurӑ arborescentӑ va conduce în final la o formӑ piramidalӑ. Dar asta se va întâmpla atunci când normalitatea va deveni lege.
Numai atunci va putea fi vorba şi de o «clasӑ de mijloc»…
Pânӑ una-alta,tradiţia va învinge. În sensul cӑ unii vor continua sӑ dea rӑspunsuri şi, eventual, soluţii, iar alţii se vor preface cӑ nu le
observӑ.
Ce sӑ-i faci ?! E carnaval!
Ca sӑ poatӑ fi vorba de o «clasӑ de mijloc» este necesarӑ o structurӑ cât de cât stabilӑ faţӑ de care sӑ se realizeze raportarea. La ora actualӑ e greu de spus dacӑ în ţara numitӑ România existӑ o structurӑ socialӑ stabilӑ. Şi cum toate organizӑrile sociale
cunoscute de omenire de-a lungul timpului s-au bazat pe structuri piramidale,
m-aş referi puţin la piramida ierarhicӑ a societӑţii româneşti.
La noi, piramida aratӑ cumplit. O oarecare limpezime de strucurӑ se distinge în zona de convergenţӑ a muchiilor laterale. Acolo avem un preşedinte, apoi, sub el, un prim-ministru şi, mai jos, un guvern. Apoi însӑ, dacӑ privim cӑtre baza construcţiei… e greu de spus pe ce se sprijinӑ elita.
Unul dintre marile efecte ale piramidei lui Keops (Marea Piramidӑ) este accelerarea procesului de deshidratare asupra corpurilor vii situate intr-o zonӑ la 1/3 de bazӑ şi 2/3 de vârf, pe linia înӑlţimii. Printr-o paralelӑ absurdӑ, pe aceeaşi linie a înӑlţimii, mai sus de 1/3 faţӑ de bazӑ s-ar situa ceea ce ar putea fi denumitӑ, pe scara socialӑ, clasa de mijloc.
Edificiul piramidal sub care este claditӑ structura actualӑ de conducere a statului seamӑnӑ mai degrabӑ cu un cotor de mӑr din care, dupӑ ce ai muşcat cu poftӑ, a mai rӑmas doar o pӑrere. Poate cӑ, iniţial, mӑrul a fost roşu, cӑrnos şi… foarte gustos. Acum… e doar un
cotor. Cele douӑ bucӑţi din fruct (ceea ce a mai rӑmas din fruct) se unesc printr-o zonӑ foarte subţire, caracterizatӑ prin aceea cӑ încӑ mai adӑposteşte seminţele fructului. Dar, dacӑ îl mişti puţin, se duce totul de râpӑ… Acolo, la nivelul seminţelor, se aflӑ clasa de mijloc. Din rândurile ei se ridicӑ cei care vor conduce mâine ţara. Cei care vor urca vârful spre ierarhie, cei care vor încerca sӑ refacӑ piramida din cotorul de mӑr. Aceştia au puţine şanse sӑ reuşeascӑ în avântul lor. Asta pentru cӑ legile nu sunt aceleaşi pentru toţi, iar sus, la vârf, legile practic nu se aplicӑ.
Într-un stat normal (nu-i spun «de drept»…), clasa de mijloc ar defini categoria celor care au studii medii şi trӑiesc în condiţii decente de pe urma unei munci cinstite. La noi… e greu de spus.
Sistemele informatice, ca o sintezӑ a cunoştinţelor cӑpӑtate de oameni de-a lungul istoriei, sunt bazate pe sisteme arborescente. O structurӑ arborescentӑ va conduce în final la o formӑ piramidalӑ. Dar asta se va întâmpla atunci când normalitatea va deveni lege.
Numai atunci va putea fi vorba şi de o «clasӑ de mijloc»…
Pânӑ una-alta,tradiţia va învinge. În sensul cӑ unii vor continua sӑ dea rӑspunsuri şi, eventual, soluţii, iar alţii se vor preface cӑ nu le
observӑ.
Ce sӑ-i faci ?! E carnaval!